The end...

Din pacate...s`a ajuns si la un sfarsit..."noi doi" nu mai exista de ceva vreme...de maine va deveni real pentru toata lumea...nu stiu daca vreunul din noi va mai scrie pe acest blog...
Dupa cateva incercari nereusite de a "resuscita" relatia noastra...greselile facute si`au pus amprenta asupra noastra...asa ca...acum...iau sfarsit 3 ani in care am fost impreuna la bine si la rau ,desi nu eram casatoriti...poate ne vom regasi vreodata...poate nu...nimeni nu stie ce va fi...stiu doar ca mie ,desi sunt cea care a gresit cel mai mult ...imi va fi dor de ceea ce a fost...si imi va lipsi sa il am langa mine...dar mi`am facut`o cu mana mea...si va trebui sa ma obisnuiesc cu asta...

Vreau si eu sa am buletin...

Da, e o adevarata aventura sa mergi sa-ti faci buletinul in ziua de astazi. Dupa ce stai 2 ore in frig, si nu te lasa sa intri...mai stai 4 ore inauntru pana iti apare pe monitor numarul de ordine. Dupa care mai stai jumatate de ora ca nu stiu ce nu coincide si ca ei nu pot sa iti preia actele ca sa poti sa-ti faci buletin. Are Loredana o procura care ii da dreptul sa: vanda, inchirieze apartamentul sa fie reprezentanta in tribunal adica toate lucrurile pe care le poate face o persoana imputernicita total si cu aceeasi insemnatate a semnaturii dar nu poate sa ia pe cineva in spatiu...ati auzit asa ceva? Concluzia: Toti politistii stiti voi cum sunt, de la cei mai mici la cei mai mari!
Prostia e ca am pierdut o gramada de timp si nu am rezolvat nimic.

Numai batut si talharit sa nu fii...

Am avut si noi de infruntat realitatea nu tocmai placuta al oraselor mari noaptea. Am constatat pe pielea mea (Florin) ca este periculos sa iesi afara din casa singur si noaptea. Mda, sa va spun ce am patit: ma intorceam de la Loredana de la lucru, toate bune si frumoase pana sa ajung in cartierul in care stam, cand intru pe alee aud pasi in urma mea, o senzatie neplacuta. Cand ma intorc vad pe unu, un pic mai mare ca mine ca ridica pumnul. Bun asa...daca era singur, era bine...dar mai erau doi in spate...in fine, au reusit sa ma puna jos. Pumni in cap, coaste...etc. Paguba: orgoliu, acte, camera foto digitala si 40 de lei...finut. Politia: ne pare rau dar nu sunteti primul pe seara asta, ati scapat ieftin, o femeie a fost bagata in spital.

The end ... acum sunt bine dar nu mai sper sa mai recuperez ceva. :(

Acum foarte mult timp :)

Festivalul Vinului din Timisoara de anul aceasta a fost foarte productiv pentru noi si foarte pagubos pentru altii. Nu sa intamplat nimic...dar ca la orice festival si inghesuiala se pierd si se gasesc lucruri...noi...am gasit un telefon :). Nu orice telefon: LG Chocolate.
Bine ca nu m-a lovit grav pentru ca mi-a cazut pe picior. :)
Imi pare rau pentru cel ce a pierdut telefonul (pentru ca stiu cum e) dar la festivaluri si inghesuiala toata lumea ar trebuii sa fie mai atenta.

Nu, nu am murit! Inca...

Ce a fost greu a trecut, asta e doar introducerea la ce va urma. O sa incercam sa facem o mica (mare) recapitulare a ceea ce s-a intamplat in ultimele (aproape) doua luni de cand nu am mai scris.

A trecut o luna plina :)

Ce mult timp a trecut de cand nu am mai scris nimic...hmm...e timpul sa recapitulam nu?
1. Dupa cum bine stiti Florin a facut scoala de soferi...ei bine a si luat permisul, din prima, cu 24 sala...si orasul cu emotii :) (sunt foarte mandra de el!)
2. Eu ma pregateam sa incep practica intr-o agentie de turism, dar un telefon intr-o zi de duminica mi-a schimbat intentiile, asa ca acum am ajuns sa lucrez ca receptionera intr-un hotel de 3 *** cu 14 camere foarte dragute si niste patroni excelenti. Sunt foarte multumita de modul in care evolueaza lucrurile. In data de 31 august mi-am luat si salariul, primul dupa multe luni in care imi venea sa ma urc pe pereti pentru ca nu aveam un loc de munca, asa ca sunt foarte multumita. Practic acum am (aproape) tot ce imi doream in ultima vreme: un logodnic extraordinar, un loc de munca bine platit, patroni minunati carora le pasa de angajatii lor, colege de lucru foarte bune (si nu ma refer doar la aspectul fizic).
3. Dat fiind faptul ca mi-am luat salariul mi-am reinnoint intr-o oarecare masura garderoba, si ca orice femeie, ma bucur foarte mult pentru asta, mai ales ca a fost din banii mei.
4. Era sa uit, m-am tuns...si sunt fericita pentru ca nu m-am mai tuns de mult timp, aproape 1 an.

Concluzia: o luna foarte plina :))

O saptamana mirifica pentru Florin...

Bun! Totul a inceput cu? E hilar, am pierdut telefonul, unde? in taxi :(, si cum toti taximetristii sunt la fel bineinteles ca nu a recunoscut ca telefonul meu e la el! Si asa am ramas fara telefon. Bine macar ca cei de la Vodafone au avut bunavointa sa-mi dea abonamentul inapoi :)
Dar cum tot raul duce spre bine, m-am apucat de scoala de soferi, toate bune si frumoase pana ieri, cand am avut prima zi de condus, si cum nu am pus in viata mea mana pe un volan s-a gandit instructorul ca ar fi cazul sa conduc in trafic, bineinteles in cele mai aglomerate parti ale orasului. Totusi am ajuns cu masina a acasa, intreg si fara accidente, ba chiar a inceput sa-mi placa.
Sa vedem cum o sa fie in continuare :D